Traducere Valeriu Butulescu

WOJCIECH WIERCIOCH

 

ŚNIEG

 

  

Brnę w mistycznym puchu –

między płotem ze sztachet a kamiennym murem –

przede mną stoi czarna kobieta.

Czarny charakter, dama w czerni

czy konieczne dopełnienie białego tła?

Za furtką klasztor albo zamek

z ogrodem. Być może wśród drzew

kryją się groby – zasypane śniegiem

i czasem… Wieczorna mgła wieczności

wplata się w ciszę zimnego spotkania.

Alfred Sisley otwiera bramę nieskończoności…

ZĂPADĂ

Mă împotmolesc în puful mistic –

între gardul de ştacheţi şi zidul de piatră –

în faţa mea stă o femeie neagră

Un caracter negru, o doamnă în doliu

sau completarea necesară a fondului alb?

În spatele porţii, o mănăstire sau un castel

cu grădină. Poate  printre arbori

se ascund morminte – troienite de zăpadă

şi de timp… Ceaţa de seară a veşniciei

se agaţă de tăcerea unei întâlniri reci.

Alfred Sisley deschide poarta

infinitului…

WOJCIECH WIERCIOCH – poet şi prozator,

născut în 1966,  de profesie medic. Este redactor şef

al publicaţiei literar-artistice „Metafora”.din Cracovia.

 

 

 

JOLANTA SZYMSKA-WIERCIOCH

 

 MARTWA NATURA

nie mam sposobu

na twoją odwróconą twarz

mogę jedynie

wylać na kawałek płótna

dzban wody

z którego piliśmy

o świcie

i stłuc twardym

pędzlem dramat

zwany

życiem

NATURĂ MOARTĂ

nu am remediu

pentru faţa ta întoarsă

pot doar

să vărs pe o bucată de pânză

vasul cu apă

din care am băut

în zori

şi să lovesc cu o pensulă

dură drama

numită viaţă

JOLANTA SZYMSKA-WIERCIOCH: poetă, născută în 1972 la Myślenice. Absolventă a facultăţii de  contabilitate a Academiei de Ştiinţe Economice din Cracovia. Este secretar literar al publicaţiei literar-artistice „Metafora”.

ANTONINA SEBESTA

Malarstwo

zupełnie dobrze można żyć

w państwie krajobrazów

kochać ogrody wypełnione farbą

rodzić martwe natury kwiatów i talerzy

ból  zmieści się w rozerwanej pomarańczy

a mądrość w róży

która nie ma siły podnieść głowy

          Pictură

foarte bine se poate trăi

în statul peisajelor

să iubeşti grădinile pline de vopsea

să naşti naturi moarte cu flori şi farfurii

durerea încape într-o portocală sfâşiată

iar înţelepciunea în trandafirul

care nu are forţa să-şi ridice capul

ANTONINA SEBESTA: publicistă şi poetă, doctor în filozofie, autoare a mai multe volume de poezie, colaboratoare a publicaţiei cracoviene „Metafora”. Locuieşte la Myślenice.

 

 

KATARZYNA BERETA

anioł

do nieba

spieszył

pół drogi

ziemia

stanął

na chwilę

został

na wieki

 

îngerul

spre cer

se grăbea

la jumătatea drumului

pământul

s-a oprit

o clipă

a rămas

pentru secole

KATARZYNA BERETA: poetă, prozatoare, eseistă, născută la Chorzow, în 1977. Doctorand în filozofie, colaborează cu publicaţia „Metafora”.

 

MICHAŁ PIĘTNIEWICZ

 

 

Przesłanie

stoją nadzy nad brzegiem skały
wszystko co pijemy wszystko co wydalamy
nie znaczy tak naprawdę zbyt wiele

jedynie to co ukryte znaczy coś
ale tego nie wiedzą poeci
być może psychiatrzy w białych kitlach
być może Jezus w prześcieradle ze światła

ale zanim mnie wtrącą tam jeszcze
będę w stanie coś napisać jabłko drzewo
jabłoń grusza i huśtawka świat nie przepływa
świat jest a to co w środku jest życiem

pytają mnie co robić odpowiadam tak
żebyś nie ranił możesz do niej napisać
jedną nogę masz w ciemnym źródle
drugą stukasz o szary chodnik i wybijasz
rytm i to że kolekcjonowanie dni milczenia
przestało być takie ważne

że możesz coś stracić i możesz coś zyskać
co zyskałeś? Jeśli to jest prawdziwe
a nie jest oszustwem w które wchodzisz z ufnością
może zapytać Jezusa lub Boga dlaczego
ale to pytanie traci na znaczeniu w obliczu
tego co jest

że kiedyś pisałeś na skórze a teraz płyniesz
pod wodą w wodzie stałeś się rybą pływakiem
jednocześnie na powierzchni i w głębi

i twardego gruntu nie tracisz pod nogami

wylewa się ciemność z ciebie na ulice
w kałużach

straciwszy siebie siebie zyskałeś
wylewa się głęboka ciemność z ciebie
na uśmiechniętych ludzi z parasolami

i tylko czasem tylko czasem
przypląta się gołąb

Mesaj

stau goi pe malul stâncos

tot ce bem, tot ce eliminăm

drept vorbind nu înseamnă prea mult

doar ce este ascuns înseamnă ceva

dar poeţii nu ştiu acest lucru

poate ştiu psihiatrii cu căciuli albe

poate ştie Iisus în cearşaful său de lumină

dar înainte de a mă introduce acolo iar

voi fi în stare să scriu ceva măr pom

măr pară şi scrânciob lumea nu curge

lumea este iar ce este la mijloc e viaţă

mă întreabă ce este de făcut răspund da

ca să nu răneşti poţi să-i scrii

ai un picior în izvorul întunecat

cu al doilea loveşti trotuarul gri şi baţi

ritmul iar colecţionarea unor zile de tăcere

a încetat să mai fie atât de importantă

că poţi ceva să pierzi şi poţi ceva să câştigi

ce-ai câştigat? Dacă este adevărat

şi nu este o înşelătorie în care intri cu încredere

poate îl întrebi pe Iisus sau pe Dumnezeu de ce

dar această întrebare îşi pierde din însemnătate

în contrast cu ceea ce este

că ai scris cândva pe piele şi acum curgi

sub apă în apă ai devenit peşte înotător

concomitent la suprafaţă şi în adânc

şi pământul tare nu-l pierzi de sub picioare

se revarsă întunericul din tine pe stradă

în bălţi

pierzându-te pe tine pe tine te regăseşti

se revarsă un întuneric adânc din tine

peste oamenii surâzători cu umbrele

şi doar cu timpul doar cu timpul

se încurcă porumbelul

MICHAŁ PIĘTNIEWICZ: poet şi critic literar, născut în 1984 la Tarnow. Absolvent al facultăţii de polonistică al Universităţii Jagellonska din Cracovia. Colaborator al publicaţiei „Metafora”.

 

EMIL BIELA

ANIOŁ STRÓŻ PANA BOGA

czy Pan Bóg

potrzebuje anioła stróża

tak jak człowiek

pytałem teologów

uśmiechali się

przepraszająco

i mówili grzecznie

żebym nie zawracał głowy

mój anioł stróż

którego już zamierzam

zwolnić

podpowiedział mi wczoraj

że aniołem stróżem Pana Boga

jest człowiek

czyli

ja

ÎNGERUL PĂZITOR AL DOMNULUI DUMNEZEU

oare Domnul Dumnezeu

are nevoie de un înger păzitor

aşa ca omul

am întrebat teologii

au râs

cerându-şi scuze

şi mi-au spus politicos

să nu-i bat la cap

îngerul meu păzitor

pe care tocmai mă pregătesc

să-l concediez

mi-a şoptit ieri

că îngerul păzitor al Domnului Dumnezeu

este un om

adică

eu

EMIL BIELA: poet şi prozator, născut în 1939 în Myślenice.  Profesor de limba poloneză, doctor în ştiinţe umaniste, colaborator al. revistei cracoviene „Metafora”.

JOANNA PIETRZYK

 

Ognisko domowe

ognisko domowe

znowu zgasło

więc

ojciec poszedł do piwnicy

i kopnął je w żelazne dupsko

w ognisku domowym

palą się śmieci

czarne kamienie

i potargane listy

czasem ojciec otwiera pokrywę

a dym bucha mu w pysk

potem wynosi wiadro

spopielałych rzygowin

i

polewa je moczem

gorącym jak

olej

a potem pali papierosa

ognisko domowe

znowu zgasło

piekło domowe

płonie

Căminul familiei

căminul familiei

iar s-a stins

deci

tata a coborât în pivniţă

şi l-a lovit în fundul său de fier

în căminul familiei

ard gunoaie

pietre negre

şi scrisori rupte

uneori tata deschide uşiţa

şi atunci fumul îl loveşte în faţă

apoi duce găleata

cu vome calcinate

şi

le stinge cu urină

fierbinte ca

uleiul

apoi îşi aprinde o ţigară

căminul familiei

s-a stins iar

infernul familiei

arde

JOANNA PIETRZYK – poetă născută în 1990 la Myślenice, membră a grupării poetice „TILIA”. A studiat gestionarea culturii la Universitatea Jagiellońska. Colaborează cu publicaţia cracoviană „Metafora”

 

MARCIN KANIA

SYTOŚĆ
(impresja)

Deszcz pada z siłą, jakby chciał zrzucić ciężar

Mężczyźni są głodni kobiet, czekają

moknąc wzrastają,

kobietom chłód zmienia sutki w kamień. Dziś powstanie pokolenie

przy którym nawet śmierć wygląda na tyle łaskawie

że można

z papilarnych linii życia

dać jej pić, dać pić

SAŢIETATE

(impresie)

Ploaia cade cu forţă, ca şi cum ar vrea să slăbească

Bărbaţii sunt flămânzi de femei, aşteaptă

 ridicându-se uzi

răceala transformă sânii femeilor în piatră. Azi apare generaţia

faţă de care chiar şi moartea pare atât de îndurătoare

încât se poate

din liniile papilare ale vieţii

sî-i dai să bea, să bea

MARCIN KANIA: publicist, poet, doctor în filologie, născut în 1980. Redactor şef al revistei  „Konspekt” Locuieşte în Cracovia.

MARIAN BOGDAŁA

Białe góry

Białe góry jak białe anioły

stoją w zorzy wieczoru

pośród splendoru

nieba i wody

dziki ptak leci

ku innemu światu

tak po życiu naszym

gdy przeminą czasy

wyglądać będzie

jawa nowej ziemi

i nowego nieba

oczami obudzonymi

patrzeć będziemy

na uświęconej ziemi

nieskalane śniegi

na niebios

ogniste ogromy

nie pamiętając

że żyliśmy

w miastach grzechu

za murami

Sodomy

 

Munţii albi

Munţii albi asemenea îngerilor albi

stau în pragul serii

prin splendoarea

cerului şi apei

pasărea sălbatică zboară

către o altă lume

după viaţa noastră

când se petrec timpurile

tot aşa va arăta

apariţia noului pământ

şi a noului cer

cu ochi treziţi

vom privi

spre pământul sfinţit

şi zăpezile nepângărite

spre imensităţile de foc

ale cerului

fără să ne amintim

că am trăit

în oraşele păcatelor

după zidurile

Sodomei

 

MARIAN BOGDAŁA: poet şi prozator,  născut în 1936 la Bieńec. A studiat bibliologie şi archeologie mediteraniană. Colaborator al publicaţiei „Metafora”. Locuieşte la Zakopane.

Stanisław Chyczyński

OSOBISTY

jak łatwo jest umrzeć

wystarczy tylko odwiedzić

chorego na mononukleozę

lub zrobić po prostu

o jeden krok za daleko

zderzyć się z rykoszetem

od ściany przeznaczenia

lub zażyć mały czerwony

kamyk niefilozoficzny

że łatwo jest umrzeć

przekonał mnie o tym

wuj Franciszek co upadł

dla śmierci na ziemię

w sam środek zwózki siana

oto serce mu pękło

jak w jerozolimskiej

świątyni zasłona.

PERSONAL

ce uşor e să mori

ajunge doar să vizitezi

un bolnav de mononucleoză

sau să faci pur şi simplu

un pas în plus

să te loveşti de ricoşeul

din peretele destinului

sau să înghiţi o pietricică nefilosofală

mică şi roşie

că e uşor să mori

m-a convins

unchiul Franciszek care a căzut

mortal la pământ

tocmai când căra fânul

iată inima i-a crăpat

asemenea draperiei

din templul de la Ierusalim

Stanisław Chyczynski – poet, prozator, critic literar, născut în anul 1959. Absolvent al Universităţii Jagellonska din Cracovia (1986). Colaborator al publicaţiei „Metafora”.  Locuieşte în Kalwaria Zebrzydowska.